Centrul de Informare a Muncitorilor Migranţi (CIMM) a organizat, la Vadul lui Vodă, un training pentru ziarişti. Scopul acestei acţiuni a fost de a atrage atenţia presei naţionale asupra situaţiei muncitorilor migranţi, de a-i informa pe ziarişti despre drepturile pe care le are această categorie de persoane în ţările de destinaţie, pentru ca, într-un final, mass media din republică să reflecte în paginile ziarelor, în emisiunile radio şi TV problemele cu care se confruntă muncitorii migranţi şi să contribuie la o mai buna informare a lor. Evenimentul a fost organizat în comun cu organizaţiile partenere ale CIMM, beneficiind de prezenţa reprezentanţilor acestora – Tristan Masat, directorul Programului pe ţară al Centrului American pentru Solidaritatea Internaţională a Muncii, Sue Longley şi Svetlana Boincean, coordonatori ai Uniunii Internaţionale a Angajaţilor din Industria Alimentară (IUF).

Cum putem proteja muncitorii migranţi?

Organizatorii trainingului i-au informat pe jurnalişti că, cea mai bună metodă de a-i proteja pe muncitorii migranţi constă în oferirea unei informaţii, cât mai ample, despre ceea ce îi aşteaptă în ţara de destinaţie. Anume acest lucru îl poate face presa, care nu poate trece cu vederea problemele cu care se confruntă o bună parte a populaţiei aflate la muncă peste hotare. În acest sens, în comunicarea sa, Svetlana Boincean, coordonator IUF pentru Europa de Est şi Asia a relatat: „Mulţi moldoveni pleacă la munci sezoniere, fără să cunoască ceea ce îi aşteaptă, în ce condiţii vor trebui să trăiască, ce salariu li se va plati într-o ţară sau alta. Cei mai mulţi lucrători sunt accidentaţi la locul de muncă anume în agricultură. Conform OIM, anual, cel puţin 170 000 de lucrători sunt accidentaţi mortal în agricultură, circa 40 000 mor din cauza pesticidelor. Deseori oamenilor li se cere să lucreze cu agro-chimicate, fără să li se ofere echipament de protecţie ori să fie informaţi despre produs şi despre impactul acestuia asupra sănătăţii”. Iată de ce, persoanele care îşi programează să plece la muncă peste hotare trebuie să fie bine documentate, pentru a putea preveni eventualele situaţii de risc.

Dar cum să procedeze cei care deja se află peste hotare şi se confruntă cu diverse dificultăţi, din cauza că nu s-au informat la timp? Svetlana Boincean este convinsă că soluţia cea mai bună este ca muncitorii migranţi să adere la sindicatul lucrătorilor de ramură. “De unul singur este foarte greu să-ţi aperi drepturile, dar atunci când ai în spatele tău un sindicat, orice problemă poate fi soluţionată”, consideră ea.

Autoritatea la care trebuie să apeleze mereu presa

Tristan Masat, Directorul pe ţară al Centrului American pentru Solidaritatea Internaţională a Muncii, a atras atenţia reprezentanţilor mass media asupra mijloacelor eficiente de care pot beneficia atunci când abordează subiectul muncitorilor migranţi. În asemenea cazuri, presa poate apela la prevederile legislaţiei internaţionale, ratificate de R. Moldova. „Atunci când cineva dintre cetăţenii moldoveni face o plângere pe adresa unei instituţii internaţionale, cerându-i să se implice şi să contribuie la soluţionarea cazului său, această instituţie internaţională nu-l poate sancţiona direct pe cel care a nedreptăţit cetăţeanul, acesta fiind de obicei, o instanţă locală, guvernul. În schimb, poate face trimitere la o convenţie, o lege, un tratat internaţional pe care R. Moldova s-a angajat să le respecte, în momentul în care le-a ratificat”, susţine Tristan Masat. „În acest mod, se apelează la “obrazul” Guvernului, acesta fiind pus faţă în faţă cu autoritatea unei legi internaţionale. În opinia lui Tristan Masat, Convenţiile OIM, dar şi alte documente care vizează drepturile fundamentale ale omului şi muncitorului constituie principalele surse la care ar trebui să recurgă jurnaliştii, atunci când investighează un caz de încălcare a drepturilor muncii – atât în ţară, cât şi peste hotare.

Externalizarea – formă „modernă” de exploatare a muncitorilor

Sue Longley, coordonator IUF, şi-a exprimat convingerea că presa poate fi de mare ajutor în informarea cetăţenilor despre drepturile lor şi poate reacţiona prompt în cazul în care drepturile acestora sunt încălcate. Ea i-a informat pe cei prezenţi despre campania de rezonanţă pe care o desfăşoară sindicatele internaţionale împotriva fenomenului externalizării muncitorilor, practicat în foarte multe ţări, inclusiv în cele preferate de moldoveni ca ţară de destinaţie. Este vorba despre angajarea muncitorilor prin intermediul agenţiilor de recrutare. Acestea sunt folosite adesea cu scopul de a slăbi forţa sindicatelor, de a renunţa la negocierile colective şi de a preveni asocierea muncitorilor. „Astăzi, angajatorii folosesc agenţiile de angajare pentru a reduce numărul de muncitori permanenţi de la întreprindere, care activează în baza contractului colectiv de muncă, sau pentru a preveni crearea sindicatelor la acele locuri de muncă unde încă nu există, precum şi pentru a limita posibilitatea muncitorilor de a negocia colectiv cu angajatorul final, care ar stabili condiţii de muncă şi de remunerare mai bune la întreprindere”, a afirmat Sue Longley.

Alte detalii despre externalizare a oferit ziariştilor Svetlana Boincean: „Marile companii preferă să nu angajeze direct personalul, dar prin intermediul unor agenţii private. Reiese că agenţia îl dă pe muncitor în „arendă” companiei pentru a presta un serviciu pe o perioadă limitată, iar aceasta se foloseşte de serviciile sale fără a-şi asuma vreo responsabilitate. De exemplu, muncitorului din fabrică îi este frig. Merge la directorul fabricii şi-i spune să repare sistemul de încălzire, iar directorul îi răspunde: “Nu poţi cere asta de la mine, pentru că nu eşti angajatul meu, ci al agenţiei”. Se duce apoi la agenţie cu aceeaşi plângere, iar directorul acesteia îi spune: „Fabrica nu este a mea, nu eu o asigur cu căldură”. Şi atunci muncitorul lucrează pe propriul risc. Este nu numai o precarizare a muncii, prin care se reduce securitatea la locul de muncă, se înlocuiesc locurile de muncă permanente cu cele de scurta durată, dar şi un mod de dezumanizare, de transformare a omului din muncitor în marfă. Iar muncitorii migranţi formează tocmai acel contingent care poate cădea, sau deja au ajuns în plasa externalizării. Tot mai multe femei suferă din cauza contractelor de scurtă durată, deoarece atunci când doresc să devină mame următorul contract de muncă nu mai este semnat şi ele rămân şi fără lucru, şi fără concediu de maternitate plătit”, a subliniat dna Boincean.

Poziţia sindicatelor globale faţă de muncitorii migranţi

Ziariştii au fost informaţi şi despre principiile sindicatelor globale faţă de agenţiile de angajare. Potrivit acestor principii, muncitorii migranţi angajaţi de agenţii se confruntă cu probleme specifice. Într-un document comun adoptat de sindicatele globale se spune, cu referire la muncitorii migranţi: „Înainte de plecare, ei trebuie să obţină o informaţie completă despre condiţiile de viaţă şi de muncă peste hotare, în limba pe care o înţeleg. Guvernele trebuie să ia măsuri ferme pentru a preveni traficul de persoane, precum şi exploatarea muncitorilor migranţi de către intermediari, fie acestea firme private sau de stat, inclusiv agenţii de angajare. Guvernele trebuie să garanteze că legislaţia cu privire la emigrarea muncitorilor angajaţi de agenţiile de recrutare nu contravine legislaţiei muncii, inclusiv în ceea ce priveşte dreptul migranţilor de a adera la sindicat şi participarea la negocierile colective. Muncitorii migranţi nu trebuie să fie obligaţi să achite anumite plăţi, costul vizei, cheltuielile de drum sau servicile agenţiei. În cazul în care o agenţie trimite muncitori peste hotare ea trebuie să poarte răspundere de întoarcerea acestora acasă după încheierea contractului de muncă, iar în cazul în care firma şi-a încetat activitatea, această obligaţie revine pe seama angajatorului final. Nimeni nu are dreptul să ceară de la muncitorul migrant paşaportul, documentele de drum sau alte acte. Muncitorii migranţi trebuie să aibă acces deplin la asistenţă juridică în ţările în care lucrează”, se menţionează în document.

Concluziile participanţilor la training

Timp de două zile, cât a durat trainingul, jurnaliştii au făcut schimb de păreri pe marginea subiectului aflat în dezbatere, participând activ la discuţii în cadrul şedinţelor. Ei au adus exemple din propria experienţă jurnalistică, au povestit despre cazurile unor muncitori migranţi, care s-au pomenit în situaţii dificile în ţarile de destinaţie tocmai din cauza că nu au fost informaţi la timp. De cele mai multe ori, cetăţenii care intenţionează să plece la muncă peste hotare apelează la serviciile agenţiilor de recrutare din R. Moldova, iar acestea le cer să achite taxe enorme, care ajung uneori până la 6 mii de euro. În plus, taxa pe care o plătesc nu le garantează un loc de muncă sigur. Jurnaliştii au menţionat şi faptul că mulţi cetăţeni din R. Moldova, ajunşi peste hotare, nu ştiu că sindicatele i-ar putea ajuta în soluţionarea anumitor probleme şi, cu atât mai mult, nu ştiu că au dreptul să adere la un sindicat într-o ţară străină. De asemenea, cei mai mulţi moldoveni care pleacă la muncă în străinătate nu cunosc faptul că au dreptul să fie remuneraţi la fel ca cetăţenii din ţara de origine, după principiul: aceeaşi remunerare pentru aceeaşi muncă. Totodată, cei prezenţi la training au adus un şir de exemple care demonstrează că drepturile muncitorilor sunt încălcate adesea şi în R. Moldova. Una dintre concluziile la care au ajuns participanţii la training a fost: Dacă drepturile muncii ar fi respectate la ei acasă, poate că cetăţenii moldoveni nu ar ajunge în rândurile muncitorilor migranţi, iar valul migraţiei nu ar fi atât de mare.

În cadrul trainingului, jurnaliştii au vizionat pelicula “Pâine şi trandafiri” (“Bread and Roses”), în regia lui Ken Loach, cu actorul Adrien Brody în prim-plan. Filmul prezintă povestea unei tinere mexicane, care trece ilegal frontiera în S.U.A., îşi găseste un loc de femeie de serviciu într-un mare imobil, dar aici atât ea, cât şi alţi muncitori migranţi din America Latină sunt prost plătiţi şi lipsiţi de drepturile sociale legale. Un activist sindical îi ajută acestei tinere şi colegilor săi de muncă să-şi recapete încrederea în sine şi le redă şansa la o viată mai demnă…