Centrul de Informare a Muncitorilor Migranţi (CIMM) a fost deschis, vineri, 28 septembrie 2012, la Chişinău. CIMM îşi propune să-i documenteze pe muncitorii migranţi în ceea ce priveşte drepturile pe care le au atunci când pleacă la muncă într-o ţară europeană. Centrul este o iniţiativă sindicală şi activează în parteneriat cu Centrul American pentru Solidaritate Internaţională a Muncii şi Uniunea Internaţională a Angajaţilor din Industria Alimentară (IUF) cu sediul la Geneva. Consultaţiile juridice acordate de CIMM sunt gratuite.
Potrivit datelor Organizaţiei Internaţionale a Muncii, circa 880.000 de muncitori migranţi din ţările UE sunt victime ale muncii forţate, majoritatea activând în domenii precum agricultura, lucrul casnic, la fabrici sau în construcţii. Prin muncă forţată se are în vedere situaţia când persoana este impusă să muncească împotriva voinţei sale de către patroni sau intermediari, prin violenţă, ameninţări sau prin alte mijloace, mai subtile, cum ar fi acumularea unor datorii pe numele muncitorului migrant, deposedarea acestuia de actele de identitate, ameninţarea cu deportarea. Legislaţia internaţională califică fenomenul muncii forţate drept crimă care se pedepseşte penal. Victime ale muncii forţate sunt în special femeile – 58 procente, iar 30 procente din cazuri ţin de exploatarea sexuală. Europa Centrală şi de Sud Est, precum şi CSI sunt regiunile cu cel mai mare grad de muncă forţată, cu o prevalenţă de 4,2 la o mie de locuitori.
Fenomenul muncii forţate îi afectează şi pe cetăţenii moldoveni care muncesc peste hotare. Adesea, necunoscându-şi drepturile în ţara de destinaţie, ei sunt exploataţi de angajatori şi foarte uşor devin victime ale muncii forţate. În special, nu este de invidiat soarta muncitorilor casnici, a celor sezonieri sau din alte domenii ale agriculturii, mulţi dintre care lucrează fără contract. Niciun doctor şi niciun medicament nu pot trata urmele lăsate de umilinţele zilnice, indiferent dacă e vorba de discriminare şi exploatare pe motive de muncă sau de abuzuri, cum ar fi hărţuirea sexuală.
Centrul de Informare a Muncitorilor Migranţi îşi propune să-i documenteze pe cetăţeni, pentru a evita astfel de situaţii neplăcute. Fiecare muncitor migrant trebuie să ştie că are anumite drepturi fundamentale în ţara de destinaţie, indiferent dacă a semnat contract cu angajatorul sau lucrează informal. De asemenea, el trebuie să ştie că într-o ţară străină are aceleaşi drepturi în domeniul muncii, ca şi muncitorii originari din ţara respectivă. În cazul în care o persoană a încheiat un contract cu viitorul angajator, CIMM îi va putea oferi informaţia de care are nevoie despre drepturile muncii în ţara de destinaţie, despre faptul cum să stabilească relaţii echitabile cu angajatorul său şi cum să-şi asigure o viaţă demnă la locul de muncă.
CIMM a început şi continuă editarea mai multor broşuri despre drepturile pe care le au muncitorii migranţi în diferite ţări. Astfel, va fi pusă la dispoziţia muncitorilor migranţi o vastă informaţie legală care le va ajuta acestora să activeze în conformitate cu normele legale în vigoare în ţara de destinaţie. Între altele, CIMM le recomandă lucrătorilor migranţi ca, după ce au obţinut un loc de muncă într-o ţară străină, să adere la Sindicatul de breaslă sau la Sindicatul lucrătorilor casnici, dacă lucrează într-o casă privată. Sindicatele îi vor ajuta să beneficieze de drepturile prevăzute de contractul colectiv de muncă şi chiar să negocieze un contract cu angajatorul.
O precizare: Centrul de Informare a Muncitorilor Migranţi nu oferă servicii de angajare în câmpul muncii.
Pentru orice altă informaţie vă rugăm să ne contactaţi la telefonul fix (022) 27-22-20.
Adresa CIMM: or. Chişinău, bvd. Ştefan cel Mare 67, bir. 412.
E-mail: [email protected]
