Recent, Centrul de Informare a Muncitorilor Migranţi (CIMM) a găzduit şedinţa Clubului jurnaliştilor de investigaţie, care activează sub egida Centrului de Investigaţii Jurnalistice. Tema şedinţei – „Migraţia muncii: cazuri de încălcare a drepturilor moldovenilor la angajarea peste hotare” – a prezentat un interes sporit pentru jurnalişti. Ei au dorit să afle cu ce probleme s-au adresat cetăţenii la Centru pe parcursul anului, cazurile moldovenilor înşelaţi de companii de angajare la muncă peste hotare, inclusiv de către firme Work & Travel, de către patroni şi companii angajatoare în ţările de destinaţie, dar şi despre ce ar trebui să ştie şi cum să-şi apere drepturile cei care optează pentru a lucra în afara Republicii Moldova.
Experţii CIMM i-au informat pe reprezentanţii mass media că, în primul său an de activitate, Centrul s-a axat pe câteva momente-cheie: acordarea de consultaţii juridice despre riscurile migraţiei muncii şi drepturile fundamentale ale muncitorilor migranţi; organizarea activităţilor informative (seminare, lecţii publice etc); traducerea şi publicarea materialelor despre drepturile fundamentale ale muncitorilor migranţi în diferite ţări, atât din est, cât şi vest europene. Majoritatea problemelor cu care s-au adresat vizitatorii noştri au vizat drepturile muncitorilor migranţi în ţara de destinaţie (200). O bună parte dintre clienţii CIMM ne-au solicitat informaţii despre agenţiile de plasare în câmpul muncii peste hotare, la care au apelat în căutarea unui loc de muncă. În special, ei au dorit să se asigure de credibilitatea unor agenţii private (80), care le-au solicitat taxe suficient de mari în schimbul potenţialelor oferte de muncă peste hotare. Circa 140 de vizitatori au primit consultaţii despre drepturile la muncă pe care le au, potrivit legislaţiei naţionale, atât în ţară, cât şi peste hotare.
Contactul cu vizitatorii CIMM a scos la iveală un şir de nereguli care persistă în procesul migraţiei muncii; lacune legate de cadrul legislativ şi, în particular, de accesul la justiţie a victimelor migraţiei muncii. Astfel, absolut toţi vizitatorii noştri au semnalat faptul că agenţiile private de plasare în câmpul muncii peste hotare le-au cerut să achite taxe pentru serviciile lor. Acestea, conform spuselor lor, variază de la 200 până la 3000 de euro, în funcţie de ţara de destinaţie. Niciun vizitator nu cunoştea faptul că legislaţia naţională interzice agenţiilor să perceapă de la cetăţeni asemenea taxe. De asemenea, ei nu cunoşteau nici faptul că, pentru a activa legal, agenţiile private trebuie să dispună de o licenţă acordată de Camera de Licenţiere. La fel, agenţia privată trebuie să dispună de un contract de perteneriat cu angajatorul de peste hotare, în conformitate cu care, serviciile agenţiei de recrutare a forţei de muncă deja sunt achitate de angajator, prin urmare, ea nu mai trebuie să perceapă alte taxe de la cetăţeni. Doritorii de a munci peste hotare nu cunoşteau nici prevederile legii R. Moldova cu privire la Migraţia de muncă. Articolul 21 ”Drepturile şi obligaţiile agenţiei private” stipulează clar că aceste agenţii trebuie:”Alin. 2 d) să acorde gratuit solicitanţilor unui loc de muncă în străinătate informaţia completă şi veridică privind posibilitatea de angajare în străinătate, condiţiile contractului individual de muncă, condiţiile climaterice şi de trai, cultura ţării de destinaţie; (3) Agenţii economici care desfăşoară activitatea de plasare în cîmpul muncii în străinătate a cetăţenilor Republicii Moldova nu au dreptul: c) să perceapă plăţi sau comisioane de la persoanele mediate sau angajate în străinătate cu contract individual de muncă”. Cu atât mai mult, ei nu cunoşteau prevederile Convenţiei nr. 181 a Organizaţiei Internaţionale a Muncii, care de asemenea interzice plăţile pentru oferirea locului de muncă. Această Convenţie a fost ratificată de R. Moldova la 11 decembrie, 2001.
Documentele pe care cetăţenii le semnează cu agenţiile private de ocupare a forţei de muncă peste hotare nu conţin informaţii despre condiţiile de muncă şi despre locul de muncă al muncitorului migrant. În cele mai dese cazuri, în loc să încheie contracte de mediere sau de angajare, aşa cum prevede legislaţia, agenţiile private perfectează contracte de prestări servicii sau ”de practică”. Un vizitator al CIMM ne-a arătat un contract intitulat de prestări servicii, care în realitate era doar un contract de informare, pentru care însă… agenţia îi cerea să achite suma de 800 lei (MDL)! Totodată, unele agenţii private activează în lipsa licenţei sau având licenţa suspendată.
Metoda trimiterii la muncă peste hotare în condiţii dubioase, pe care o practică unele agenţii private, sau persoane fizice, îi pune pe muncitorii migranţi într-un cerc vicios – ei plătesc în Moldova sume fabuloase pentru a obţine un loc de muncă, apoi ajung în ţara de destinaţie unde condiţiile de muncă sunt mult mai proaste decât cele promise şi sunt nevoiţi să le accepte, pentru că au nevoie de bani să-şi plătească datoriile şi să se întoarcă acasă. Altfel zis, se percep bani, nu se oferă locuri de muncă garantate şi, când muncitorul migrant conştientizează că a fost înşelat de agenţie, sau de persoana fizică, aceştia refuză să-i restituie banii. Organele responsabile nu monitorizează acest cerc vicios, pentru a scoate la suprafaţă astfel de încălcări, iar justiţia nu intervine pentru a penaliza infractorii şi a preîntâmpina asemenea cazuri, ale căror consecinţe pot fi traficul pentru muncă forţată.
